Staţiunea turistică Gura Humorului va beneficia în perioada următoare de fonduri europene în valoare de 17,3 milioane de euro pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare şi alimentare cu apă. Investiţiile vor fi realizate în cadrul proiectului privind „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu cu suma de 120 milioane euro, proiect care include aglomerările urbane Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Daniel Cadariu, a declarat că din fondurile ce revin aglomerării urbane Gura Humorului, 13,6 milioane euro vor fi cheltuite pe componenta canalizare şi 3,7 milioane euro pe componenta alimentare cu apă. Investiţiile vizează reabilitarea reţelei de canalizare existente în oraş, pe o lungime de  6,1 kilometri, extinderea reţelelor de canalizare în Gura Humorului pe o lungime de 28,7 kilometri şi în  localitatea Voroneţ, pe 10,4 kilometri, cinci staţii noi pentru pomparea apelor uzate, în Gura Humorului şi Voroneţ, reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare din oraş.

Pe componenta de alimentare cu apă se va realiza reabilitarea câmpului de puţuri de captare a apei în zona Voroneţ, modernizarea rezervoarelor de apă existente şi construirea unui rezervor nou, precum şi a unei staţii de pompare, extinderea reţelei de distribuţie a apei în oraş, pe o lungime de 18,1 kilometri şi în localitatea Voroneţ, pe o lungime de 10,4 kilometri.

 Gradul de conectare a populaţiei la sistemul de apă şi canalizare creşte la 95%

 Cadariu a precizat că după finalizarea investiţiei, gradul de conectare a populaţiei la sistemul de canalizare va creşte de la 51% la 95%, iar în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, de la 57% la 95%. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a subliniat că în domeniul „apă şi canalizare” staţiunea turistică Gura Humorului a mai beneficiat de investiţii prin programul SAMTID, în valoare de peste trei milioane de euro, iar în prezent se află în execuţie un proiect de extindere a reţelei de apă şi canalizare finanţat din fonduri guvernamentale în valoare totală de aproximativ 1,4 milioane de euro.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit urmeaza sa contracteze, in perioada urmatoare, 295 de proiecte selectate pentru finantare prin Masura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”.

Aceste proiecte selectate pentru finantare, au fost depuse in sesiunea deschisa pentru Masura 322 intre 15 iunie – 31 iulie 2009. Fondurile europene nerambursabile care vor fi acordate acestor proiecte selectate sunt de peste 3,08 miliarde lei, acoperind astfel integral alocarea aferenta sesiunii din perioada iunie – iulie 2009.

Proiectele au fost selectate dintr-un total de 2.051 de proiecte conforme, evaluate in sesiunea mentionata si avand o valoare totala publica de aproximativ 20 miliarde lei.

Perioada necesara evaluarii acestor proiecte a fost direct influentata de numarul mare de proiecte depuse in cadrul acestei Masuri, precum si in cadrul celorlalte Masuri active din cadrul PNDR.

Astfel, trebuie mentionat ca APDRP a reusit performanta sa verifice cele 2.051 de proiecte incadrate la Masura 322 si alte aproximativ 25.000 de cereri de finantare depuse pana in prezent la restul masurilor active, cu doar 1.400 de angajati, in conditiile in care institutia a trebuit de fiecare data sa asigure in procedura de verificare “principiul patru ochi” conform principiilor stabilite la nivel european.

Acest efort urias al Agentiei in ceea ce priveste procesul de evaluare a fost apreciat pe parcursul tuturor misiunilor de audit ale Comisiei Europene.

Prin fondurile alocate Masurii 322 s-a finantat o paleta larga de actiuni, incluzand atat dezvoltarea infrastructurii rurale, cat si serviciile pentru populatia locala sau conservarea traditiilor.

Astfel, proiectele selectate vor primi fonduri pentru imbunatatirea retelelor de drumuri, infiintarea si dotarea centrelor after school, reabilitarea, modernizarea si dotarea caminelor culturale, infiintarea gradinitelor, infiintarea centrelor sociale de ingrijire batrani, restaurarea bisericilor si a monumentelor istorice, etc.

Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit

Dovada capacitatii si sursei de cofinantare se va putea face prin documente specifice emise de catre institutiile financiare.

Astfel, vor fi acceptate extrasul de cont bancar (datat de banca si vizat cu cel mult cinci zile lucratoare inainte de data depunerii la Agentie, in cazul existentei unor surse de cofinantare de tipul: fonduri proprii, certificate de depozit nominative si dematerializate, cu o scadenta mai mica sau egala cu trei luni fata de data depunerii) sau extrasul de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare inainte de data depunerii in cazul existentei unor surse de cofinantare precum: granturi, sponsorizari, donatii, (insotit de un document care sa ateste sursa respectiva, emis de organizatia care a acordat-o); sau extrasul de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat, emise si vizate de banca (in cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica sau egala de trei luni fata de data depunerii).

De asemenea, beneficiarul va putea apela la emiterea de catre banca a unei Scrisori de Confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile de la data emiterii acesteia.

In cazul in care solicitantul nu va depune aceste documente in termen de 60 de zile de la data notificarii selectarii proiectului, APDRP va refuza semnarea Contractului de finantare.

Aceasta hotarare a fost luata in urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (CM pentru PNDR), in urma unor analize asupra derularii implementarii proiectelor din care a reiesit ca unii beneficiari au intampinat dificultati majore in asigurarea cofinantarii la momentul realizarii investitiilor propuse. Acest lucru a dus la dus la rezilierea unor contracte deja semnate.

Decizia luata va constitui si un mod pentru departajarea proiectelor in contextul in care pentru multe masuri de finantare se inregistreaza o competitie crescuta.

Pana in acest moment solicitantul completa o declaratie pe propria raspundere prin care se angaja ca dispune de capacitatea de a cofinanta proiectul.

Informatii utile
Masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole” se incadreaza in Axa I – “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane cat si a factorilor de productie, dar si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

Obiectivele specifice ale Masurii 121 se refera la introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile. Se are de asemenea in vedere necesitatea adaptarii exploatatiilor la standardele comunitare si cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite.

Un alt obiectiv care se preconizeaza a fi atins prin implementarea acestei masuri este sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.

Obiectivele operationale se refera la promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE1 si este inregistrata in Registrul fermelor sau Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului.

Pentru perioada 2010-2013, prin Masura 121 fondurile nerambursabile acordate vor fi in proportie de 40%, fondurile reprezentand cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de Euro – aceasta suma reprezentand valoarea totala eligibila a proiectului. Astfel, pentru perioada 2010 – 2013, valoarea maxima a cofinantarii publice este de 800 de mii de Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. Valoarea maxima eligibila a unui proiect nu va depasi 2 milioane Euro.

Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea majora cu 10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori cu varsta sub 40 ani, la data depunerii cererii de finantare;

Alti 10% pot fi obtinuti pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, in zone cu handicap natural si in arii naturale protejate incadrate in reteaua Natura 20002.

Tot un procent de 10% va fi acordat pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni: “imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasamintelor cu azotat”, “instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in cadrul proceselor de prelucrare si comercializare”. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor in aceste doua tipuri de operatiuni;

Numai pentru anul 2010, se acorda un procent de 25%, pentru investitiile noi avand drept scop protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole 3.

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depasi 1,2 milioane de Euro pentru proiectele care includ si investitii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile.

Valoarea maxima a cofinantarii publice poate ajunge la 1,6 milioane de Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%, pentru proiectele care apartin unei forme asociative si care deservesc majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri). Valoarea maxima eligibila a unui astfel de proiect va fi de 4 milioane de Euro.

“Noi am avut niste intalniri cu reprezentanti ai Ministerului Mediului, ai Autoritatii de Management, ai organismului intermediar si ai consultantului. S-a concluzionat ca toata documentatia este finalizata si este de buna calitate. In momentul in care primim certificatul de la Ministerul Mediului, vom pregati proiectele de hotarari de CJ pentru aprobarea acestor documentatii, pentru stabilirea indicatorilor tehnico-financiari, precum si a contributiei proprii a CJ pentru realizarea acestei investitii, dupa care depunem cererea de finantare”, a adaugat seful CJ.

In cadrul proiectului, CJ ar urma sa construiasca noul depozit si a unor rampe intermediare pentru preluarea deseurilor, dar si sa achizitioneze utilaje si containere necesare colectarii.

Peste 1 mld. de lei este valoare totala a fondurilor europene ceruta de primele 50 de companii si institutii de stat din topul realizat de ZF in functie de finantarea solicitata de la UE prin programul de crestere a competitivitatii economice.

In cadrul programului semnate peste 1.000 de contracte, a caror valoare totala se ridica la peste 4,1 mld lei, contributia europeana fiind de 2,2 mld. lei. In cadrul acestui program se pot obtine fonduri europene penrru cercetare-dezvoltare, achizitii de utilaje si echipamente, constructie de hale de produtie, parcuri eoliene, investitii in infrastructura de sanatate.
Cea mai mare finantare europeana, de peste 70 mil. lei, a fost castigata de Institutul National de Informare si Documentare.

Sursa: www.zf.ro.

Dupa ce a lansat proiectele privind reabilitarea soselei de centura si cel privind modernizarea ambulatoriului de specialitate de la Spitalul Sfintul Gheorghe, municipalitatea a fost instiintata recent ca a fost aprobat planul de dezvoltare pentru proiectul 1 de pe Axa 1. Acesta, potrivit primarului Catalin Flutur, vizeaza realizarea mai multor obiective din oras.

In cadrul planului de dezvoltare sunt incluse cinci proiecte cu finantare europeana care au toate sansele pentru a fi incepute anul acesta.

Planul de Dezvoltare cuprinde printre altele reabilitarea si modernizarea strazilor inelului principal de circulatie din municipiul Botosani: Calea Nationala, strazile Ion Pillat, Cuza Voda, Grivita, Savenilor, Parcul Tineretului, amenajare, modernizare si reabilitare accese pietonale si carosabile in zona Piata Centrala-Pietonal Transilvaniei, infrumusetarea prin iluminat a zonelor pietonale, Parcului “Mihai Eminescu” si Piata Revolutiei din municipiul Botosani cat si reabilitarea/refacerea zonelor pietonale si a Pietei Revolutiei, reabilitarea si modernizarea parcurilor: Junior, Primariei, Sucevei, Tineretului. Proiectul are o valoare de 16 milioane de euro iar lucrarile vor demara vara aceasta.

“Mai exact, aceste lucrari vor demara la iceputul lunii iulie, cand vom face licitata de executie. Vorbim de inelul principal de strazi din municipiul Botosani, strazi care se leaga de strazile de centura, de reabilitarea tuturor pietonalelor, respectiv Unirii, Bancar, Transilvaniei, a parcurilor din municipiul Botosani. Vom incepe clar cu Parcul Tineretului, cu Parcul Sucevei, Parcul Junior, parcul de linga Primarie. Este vorba in acest proiect si de realizarea parcarii subterane din zona Halei de carne de la Piata Centrala”, a spus primarul Catalin Flutur.