Blocurile de locuinte acoperite de panouri fotovoltaice ar putea deveni nu doar consumatoare, ci si generatoare de energie verde, in cadrul unui proiect-pilot gandit in premiera in Romania, in orasul Avrig, unde luni s-au reunit reprezentantii a sapte orase europene care vor folosi energie regenerabila.

“La finalul programului Urbenenergy, vrem sa facem o recomandare catre Comisia Europeana, prin care sa promovam un concept care transforma zonele rezidentiale din consumatori in producatori de energie. Acest model este considerat inovator chiar si pentru Europa, acest lucru ne-a asigurat un punctaj foarte bun in programul URBACT” – a declarat luni Arnold Klingeis, primarul Avrigului.

Klingeis si reprezentantii altor sase orase din UE – Nice (Franta), Durham (Marea Britanie), Imaa (Italia), Worms (Germania), Tulln (Austria), Mogilli (Bulgaria) – s-au reunit pentru prima data luni, la Avrig, pentru un schimb de experienta in cadrul proiectului european Urbenenergy, parte a programului european URBACT II, finantat de UE.

“Pentru noi, la Avrig, este important sa importam know-how, tehnologie si performanta in acest domeniu, pentru a putea deveni un centru in domeniul energiilor regenerabile si, la final, prima comunitate in Romania independenta energetic”, a spus Klingeis.

El vrea sa ajute industria locala, dar si agricultura. “La Avrig exista foarte multe terenuri neproductive, fara perspectiva. Prin acest program, dam un viitor agriculturii: daca nu reusim sa plantam cartofi in mod eficient, atunci vom folosi aceste terenuri neproductive pentru a planta radacina elefantului, rachita, porumb industrial si alte plante energetice, care ne vor asigura alimentarea cu energie, din surse regenerabile, la nivel local” – a spus edilul.

Proiectul Urbenenergy promoveaza dezvoltarea si implementarea unor scenarii financiare si tehnologice ca sistem integrat, in scopul cresterii standardului de viata a comunitatii, imbunatatirea eficientei energetice si producerii energiei neconventionale, in vederea obtinerii independentei energetice pe plan local.

Proiectul are o valoare totala de 74.970 euro si sustine initiativa europeana ‘20-20-20′, care prevede ca pana in anul 2020 consumul de energie sa fie redus cu 20% iar cresterea energetica din resurse regenerabile sa fie de 20%.

Prin ELENA, program lansat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, poate fi obtinuta o cota de pana la 90% din valoarea totala a proiectelor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, cheltuieli ce nu puteau fi acoperite, pana acum, prin niciun alt program european.

Prin acest program, municipalitatea doreste sa obtina 340.000 de euro finantare pentru studiile de fezabilitate necesare construirii centralelor pe biogaz si biomasa, retelelor de distributie in Avrig si Marsa, izolarea termica a blocurilor, montarea panourilor fotovoltaice etc.

Primarul Avrigului, Arnold Klingeis, a mentionat ca documentatia necesara depunerii proiectului este in faza finala de elaborare si in cateva zile va fi trimisa spre evaluare. Avrigul este primul oras din Romania care si-a propus sa devina independent energetic in urmatorii 20 de ani, prin folosirea de energie regenerabila.

Pentru a ajunge la independenta energetica totala, Avrigul are nevoie de investitii de 60 de milioane de euro, bani cu care se vor construi aici, in urmatorii noua ani, trei microhidrocentrale, plus alte trei centrale, una pe biomasa, alta pe biogaz si una pe panouri voltaice. Pana in prezent, Primaria Avrig a cheltuit 60.000 de euro pentru masterplanul energetic.

Edilul-sef vrea sa revitalizeze economia locala, care este la pamant, nu mai putin de 2.500 de locuitori fiind nevoiti sa faca zilnic naveta pentru a munci in localitatile invecinate. Klingeis vrea sa refaca traditia industriala a oarsului, insa pe noi coordonate. Daca inainte de 1990, Avrigul era renumit datorita fabricii de armament si industriei grele de pe platforma din colonia Marsa, unde acum mai lucreaza cu putin peste 3.000 de muncitori, in viitorii ani, locuitorii ar putea lucra in centrale care folosesc panouri voltaice, biogaz si biomasa.

Noul parc industrial energetic va duce nu doar la crearea a cel putin a 2.500 de locuri de munca, dar va imbogati si bugetul local, estimat in 2010 la 16 milioane de lei. Primarul si-a propus din 2009 sa construiasca o noua zona industriala verde, bazata doar pe energie regenerabila.

Pentru aceasta a organizat un referendum, care nu a fost validat, dar la care 87 la suta din cei prezenti au spus ca doresc constructia unui parc industrial dedicat energiei regenerabile.

Raportat la populatia de 14.200 de locuitori, doar 20 la suta vor constructia acestui parc industrial, majoritatea fiind inca reticenti, preferand sa faca in continuare si agricultura si nu doresc sa isi mute oile in alte zone de pasunat.